0
0
Atunci când Goethe a numit Faust o tragedie, n-a avut în vedere nicidecum o determinare exactă a speciei dramatice. Contemporanii săi deja vorbeau de Divina Tragedie, facând referire la poemul universal al lui Dante, căci şi opera lui Goethe este un poem universal, ce-i drept în alt sens decât Divina Comedie, nu ca expresie poetică a unui cosmos obiectiv, ci ca urzeala care se trage în totalitate din subiect[…]: evocare a momentelor esenţiale în dezvoltarea speciei umane, însumare enciclopedică a experientelor ei, privire retrospectivă asupra formelor istorice ale conştiinţei, dintre care Goethe nu se poate identifica cu nici una, de aici şi caracterul poetic universal care combină toate speciile. În Faust revin toate formele de bază ale genului dramatic european – de la tragedia antică, misterele Evului Mediu, teatrul popular al secolului al XVI-lea şi teatrul curtenesc, până la opera romantică <> a prezentului. Această diversitate dramatică se îmbină cu o complexitate liric-metrică nemaiîntâlnită. Caracterul de operă totală explica şi importanţa deosebită a artelor plastice şi mai ales a muzicii în istoria receptării lui Faust.`
DIETER BORCHMEYER
Nu e o nimica toată să reprezinţi în afară la optzeci şi doi de ani ceea ce ai conceput la douăzeci de ani şi să îmbraci un astfel de schelet lăuntric viu cu tendoane, carne şi piele şi să mai şi infăşori ceea ce-i gata aşezat cu nişte falduri de mantou, astfel încât totul laolaltă să ramană o enigmă manifestă care să-i încânte pe oameni mereu şi să le dea de furcă.
GOETHE, într-o scrisoare din 1831 către prietenul său Zetler
Atunci când Goethe a numit Faust o tragedie, n-a avut în vedere nicidecum o determinare exactă a speciei dramatice. Contemporanii săi deja vorbeau de Divina Tragedie, facând referire la poemul universal al lui Dante, căci şi opera lui Goethe este un poem universal, ce-i drept în alt sens decât Divina Comedie, nu ca expresie poetică a unui cosmos obiectiv, ci ca urzeala care se trage în totalitate din subiect[…]: evocare a momentelor esenţiale în dezvoltarea speciei umane, însumare enciclopedică a experientelor ei, privire retrospectivă asupra formelor istorice ale conştiinţei, dintre care Goethe nu se poate identifica cu nici una, de aici şi caracterul poetic universal care combină toate speciile. În Faust revin toate formele de bază ale genului dramatic european – de la tragedia antică, misterele Evului Mediu, teatrul popular al secolului al XVI-lea şi teatrul curtenesc, până la opera romantică <> a prezentului. Această diversitate dramatică se îmbină cu o complexitate liric-metrică nemaiîntâlnită. Caracterul de operă totală explica şi importanţa deosebită a artelor plastice şi mai ales a muzicii în istoria receptării lui Faust.`
DIETER BORCHMEYER
Nu e o nimica toată să reprezinţi în afară la optzeci şi doi de ani ceea ce ai conceput la douăzeci de ani şi să îmbraci un astfel de schelet lăuntric viu cu tendoane, carne şi piele şi să mai şi infăşori ceea ce-i gata aşezat cu nişte falduri de mantou, astfel încât totul laolaltă să ramană o enigmă manifestă care să-i încânte pe oameni mereu şi să le dea de furcă.
GOETHE, într-o scrisoare din 1831 către prietenul său Zetler
