Fără a pretinde o definiţie univocă a elitelor, nici identificarea ori repertorierea lor exhaustivă, cartea de faţă propune o radiografiere cuprinzătoare a claselor conducătoare româneşti de la cumpăna secolelor XIX-XX până în pragul anilor 2000. Cei treizeci de autori care participă la realizarea ei studiază modul în care acestea şi-au exercitat dominaţia într-un moment sau altul al istoriei. Conceput ca un demers multidisciplinar, volumul prilejuieşte întâlnirea reprezentanţilor unor generaţii diferite de cercetători şi confruntarea experienţei unora cu distanţa critică a celorlalţi, constituind astfel un ghid practic în studiile recente de istoria, sociologia, ştiinţele politice şi de management al elitelor.
Culturală, geografică şi chiar escatologică pentru istorici, mobilitatea elitelor e structurală pentru sociologi, redefinind raporturile dintre categoriile sociale, dintre poziţiile şi dispoziţiile actorilor sociali sau dintre generaţii. Pentru politologi, mobilitatea este în primul rând mod de acţiune şi de organizare, situare strategică faţă de un obiectiv pornind de la o viziune asupra lumii sau de la o ideologie.
Fără a pretinde o definiţie univocă a elitelor, nici identificarea ori repertorierea lor exhaustivă, cartea de faţă propune o radiografiere cuprinzătoare a claselor conducătoare româneşti de la cumpăna secolelor XIX-XX până în pragul anilor 2000. Cei treizeci de autori care participă la realizarea ei studiază modul în care acestea şi-au exercitat dominaţia într-un moment sau altul al istoriei. Conceput ca un demers multidisciplinar, volumul prilejuieşte întâlnirea reprezentanţilor unor generaţii diferite de cercetători şi confruntarea experienţei unora cu distanţa critică a celorlalţi, constituind astfel un ghid practic în studiile recente de istoria, sociologia, ştiinţele politice şi de management al elitelor.
Culturală, geografică şi chiar escatologică pentru istorici, mobilitatea elitelor e structurală pentru sociologi, redefinind raporturile dintre categoriile sociale, dintre poziţiile şi dispoziţiile actorilor sociali sau dintre generaţii. Pentru politologi, mobilitatea este în primul rând mod de acţiune şi de organizare, situare strategică faţă de un obiectiv pornind de la o viziune asupra lumii sau de la o ideologie.