Daniel Pennac, pe numele său adevărat Pennacchioni, s-a născut în 1944, în Casablanca, Maroc. În copilărie a străbătut lumea întreagă împreună cu părinţii (Europa, Asia, Africa), apoi familia s-a stabilit în La-Colle-sur-Loup, în Alpii Maritimi.
Astăzi locuieşte în cartierul Belleville din Paris şi predă limba franceză într-un liceu parizian. Este unul dintre cei mai renumiţi autori din Franţa. Cărţile lui pentru copii şi adulţi au fost traduse în toată lumea în peste 30 de limbi.

Octavian Soviany (n. 1954, Braşov) a publicat volumele de poezie „Cartea lui Benedict”, „Scrisori din Arcadia”, „Alte poeme de modă veche”, „Dilecta”, „Pulberea, praful şi revoluţia”, „Călcâiul lui Magellan”, „Adda
şi romanele Arhivele de la Monte Negro”, „Viaţa lui Kostas Venetis”, „Moartea lui Siegfried”, „Năluca”, „Casa din strada Sirenelor”. Pe lângă acestea, a mai publicat teatru, critică şi traduceri din poezia universală. A obţinut mai multe premii literare şi a fost tradus în Spania, Bulgaria şi Slovenia.

ALINA PIETRĂREANU (născută în 1997, la Câmpulung) e actriță, performer, regizează și scrie. A absolvit facultatea de actorie la UNATC și masteratul de Studii Literare de la Universitatea din București. Are proze publicate în antologia Pasageri și în revista Iocan. Din 2020, a înființat asociația culturală „Șangri-La Artistic Ground“ și încearcă să pună bazele unei comunități empatice și curajoase cu artiști din toate domeniile. Câteva luni pe an predă un curs, Performance Writing, în care a combinat actoria cu scrierea creativă. În restul timpului, cercetează, teoretic și practic, artele performative, literatura și viața.

Mihail Vakulovski este scriitor, doctor în Litere, fondatorul și realizatorul Revistei Tiuk și al CenaKLUb-ului TIUK. A publicat cărţi de poezie, proză, teatru, critică literară, eseu, istorie recentă, interviuri, antologii, majoritatea premiate. Prezent în mai multe antologii din ţară și din străinătate. A făcut parte din echipa naţională a României la Cupa Naţiunilor de la Baku la jocul intelectual Ce? Unde? Cînd? Traducător din literatura rusă, tradus în mai multe limbi. Cele mai recente cărţi publicate: Riduri (poezie) și Tata mă citește și după moarte (poVeste 18+ despre copilăria sovietică & despre copilăria Uniunii Sovietice) (roman).

DIANA GEACĂR (născută în 1984, la Târgoviște) este scriitor și traducător, cum îi place ei să spună.
Debutează cu poezie și obține, pentru cartea bună, eu sunt diana și sunt colega ta de camera (2005), Premiul Național Mihai Eminescu – OPERA PRIMA. Pentru cea de a doua carte a sa, Frumusețea bărbatului căsătorit (2009), i se decernează Premiul Marin Mincu.
A publicat, până în prezent, două cărți de proză scurtă: Cine locuiește la subsol (2018) și Sirina și alți monștri din Saad (2021). Pentru Cine locuiește la subsol, prima sa carte de proză scurtă, apărută la Editura Paralela 45, a luat Premiul Iocan pentru Cea mai bună carte de proză scurtă a anului 2018 și a fost nominalizată
la Premiul Discuţia Secretă Grand Prix pentru Cea mai bună carte a anului, la Premiile Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei şi la Premiul PEN România.
A publicat o carte pentru copii, romanul Ce văd dragonii (2019).
A tradus mai multe cărţi de literatură contemporană şi de literatură pentru copii din limbile engleză şi franceză. Este cotraducătoare a antologiei Poeme alese, de Anne Sexton (2019), şi a antologiei bilingve Portrete de frontieră (2017).
E pasionată de birdwatching.
Trăiește în Târgoviște împreună cu familia: soțul, fiul, două pisici și un câine.

Absolventă a Facultăţii de Filologie, Universitatea din Bucureşti, promoţia 1982.
Profesor de limba română la Şcoala Gimnazială Nr. 25 din Braşov, gradul didactic întâi.

Principalele responsabilităţi:
– Metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov (1990 – 2014);
– Membru în Consiliul Consultativ al I.S.J. Braşov (2004-2015);
– Membru în grupul de lucru al CNCEIP;
– Formator – CCD, Braşov (cursul Dezvoltarea competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice, 2008-2009);
– Mentor – practica pedagogică a studenţilor de la Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania, Braşov (2002-2014);
– Membru în Comisia Centrală la etapa naţională a Olimpiadei de Limbă, Comunicare şi Literatură Română pentru elevii de gimnaziu (2000, 2001, 2002, 2003, 2011, 2013);
– Elaborare de subiecte pentru etapele pe localitate/ unele etape judeţene ale olimpiadei de limba română (2005-2015); 
– Elaborare de subiecte pentru admiterea la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania, Braşov (2004);

• Autor/ coautor pentru 18 auxiliare didactice

Cătălina Bălan (n. 1995, Chișinău) este absolventă a secției franceze a Facultății de Științe Politice, Universitatea din București (2017) și a unui Master de Diplomație în Economia Internațională, Academia de Studii Economice, București (2019). Între 2011 și 2014, PR junior al editurii Casa de Pariuri Literare. Debutează cu poezie la 13 ani, în Stare de Urgență, proiect publicistic nonconformist al unor oameni de artă de pe ambele maluri ale Prutului. Publică poezie, proză, critică și analiză politică în mai multe reviste (Observator Cultural, Contrafort, Revista la Plic etc.). Prezentă în antologii de poezie și proză din România, Republica Moldova, Franța, Belgia, Elveția. A participat la diverse festivaluri literare și tabere de creație, a citit la cele mai importante cenacluri din țară și a luat câteva premii pentru poezie

Luminița Rusu s-a născut în 1977 și locuiește la Cluj-Napoca. Debutează în 1995 cu poezie în revista Tribuna. În proză își face debutul în 2015, cu volumul O masă fără scaune (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca), urmat de un al doilea volum, Stația Parcul Central (Editura Școala Ardeleană, 2018). Publică proză scurtă în revistele Gazeta SF, Nautilus, Revista de Suspans, Steaua, Vatra, ș.a. Este secretară a Cenaclului UBB, coordonat de poetul Ion Mureșan. A contribuit cu povestiri în antologiile Trepte (Editura Colorama, 2017) și Noir de Cluj (Editura Tritonic, 2022). Din luna mai 2021 este membră a echipei de coordonare a Festivalului Internațional de Carte Transilvania, iar din 2023 se ocupă de organizarea clubului de carte „Lecturile Insomniacelor”.

ANDREI CRĂCIUN (născut în 1983, la Târgoviște) este poet, prozator, dramaturg și ziarist.
În ultimii cincisprezece ani, a fost cel mai premiat gazetar român de presă scrisă, fiind, printre altele, cel mai bun debutant, cel mai bun tânăr jurnalist de cultură, cel mai bun editorialist și cel mai bun reporter din România. Se numără printre părinții-fondatori ai site-lui recorder.ro.
A publicat două biografii romanțate (Cioran. Ultimul om liber și Povestea lui Ion Creangă), două romane (Prietenul visătorilor și al învinșilor și Nu mai suntem nemuritori), patru antologii de publicistică (Baricadele), două poeme-roman
(Aleea Zorilor și Și fericirea era obligatorie), trei volume de povestiri (Pălăria albastră și alte povestiri, Îndurabile și La Paris, nimic din toate astea nu contează), două plachete de versuri (Poezii pentru acea necunoscută și Toată poezia lumii) și o carte pe care chiar nu o poate încadra în niciun gen literar (Viața de apoi a poetului).
Are studii superioare în administrație publică, științe politice, istoria ideilor și a mentalităților, cultură și civilizație ebraică. A studiat la București, Madrid și Tel Aviv.
În prezent, este doctorand la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu o teză despre biografia politică a lui Panait Istrati.

Gelu Diaconu (n. 1962, București) a debutat publicistic în 2004, în revista Oglinda Literară, cu un grupaj de poeme. Debutul în volum s-a produs doi ani mai târziu, cu povestirea Fabian (Editura Marineasa, 2006). În 2008 a urmat volumul de versuri Antipoeme (Editura Vinea), nominalizat la Premiul „Mihai Eminescu” pentru debut în poezie. Al doilea volum de poeme, Resurse interioare, a apărut în 2012 la Editura Marineasa. În 2013, Casa de Pariuri Literare i-a publicat volumul blues, iar în 2016, Editura Vinea a lansat, la Bookfest, Resurse umane. În prezent administrează site-ul cultural www.omiedesemne.ro.

Daniel Pennac, pe numele său adevărat Pennacchioni, s-a născut în 1944, în Casablanca, Maroc. În copilărie a străbătut lumea întreagă împreună cu părinţii (Europa, Asia, Africa), apoi familia s-a stabilit în La-Colle-sur-Loup, în Alpii Maritimi.
Astăzi locuieşte în cartierul Belleville din Paris şi predă limba franceză într-un liceu parizian. Este unul dintre cei mai renumiţi autori din Franţa. Cărţile lui pentru copii şi adulţi au fost traduse în toată lumea în peste 30 de limbi.

Octavian Soviany (n. 1954, Braşov) a publicat volumele de poezie „Cartea lui Benedict”, „Scrisori din Arcadia”, „Alte poeme de modă veche”, „Dilecta”, „Pulberea, praful şi revoluţia”, „Călcâiul lui Magellan”, „Adda
şi romanele Arhivele de la Monte Negro”, „Viaţa lui Kostas Venetis”, „Moartea lui Siegfried”, „Năluca”, „Casa din strada Sirenelor”. Pe lângă acestea, a mai publicat teatru, critică şi traduceri din poezia universală. A obţinut mai multe premii literare şi a fost tradus în Spania, Bulgaria şi Slovenia.

ALINA PIETRĂREANU (născută în 1997, la Câmpulung) e actriță, performer, regizează și scrie. A absolvit facultatea de actorie la UNATC și masteratul de Studii Literare de la Universitatea din București. Are proze publicate în antologia Pasageri și în revista Iocan. Din 2020, a înființat asociația culturală „Șangri-La Artistic Ground“ și încearcă să pună bazele unei comunități empatice și curajoase cu artiști din toate domeniile. Câteva luni pe an predă un curs, Performance Writing, în care a combinat actoria cu scrierea creativă. În restul timpului, cercetează, teoretic și practic, artele performative, literatura și viața.

Mihail Vakulovski este scriitor, doctor în Litere, fondatorul și realizatorul Revistei Tiuk și al CenaKLUb-ului TIUK. A publicat cărţi de poezie, proză, teatru, critică literară, eseu, istorie recentă, interviuri, antologii, majoritatea premiate. Prezent în mai multe antologii din ţară și din străinătate. A făcut parte din echipa naţională a României la Cupa Naţiunilor de la Baku la jocul intelectual Ce? Unde? Cînd? Traducător din literatura rusă, tradus în mai multe limbi. Cele mai recente cărţi publicate: Riduri (poezie) și Tata mă citește și după moarte (poVeste 18+ despre copilăria sovietică & despre copilăria Uniunii Sovietice) (roman).

DIANA GEACĂR (născută în 1984, la Târgoviște) este scriitor și traducător, cum îi place ei să spună.
Debutează cu poezie și obține, pentru cartea bună, eu sunt diana și sunt colega ta de camera (2005), Premiul Național Mihai Eminescu – OPERA PRIMA. Pentru cea de a doua carte a sa, Frumusețea bărbatului căsătorit (2009), i se decernează Premiul Marin Mincu.
A publicat, până în prezent, două cărți de proză scurtă: Cine locuiește la subsol (2018) și Sirina și alți monștri din Saad (2021). Pentru Cine locuiește la subsol, prima sa carte de proză scurtă, apărută la Editura Paralela 45, a luat Premiul Iocan pentru Cea mai bună carte de proză scurtă a anului 2018 și a fost nominalizată
la Premiul Discuţia Secretă Grand Prix pentru Cea mai bună carte a anului, la Premiile Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei şi la Premiul PEN România.
A publicat o carte pentru copii, romanul Ce văd dragonii (2019).
A tradus mai multe cărţi de literatură contemporană şi de literatură pentru copii din limbile engleză şi franceză. Este cotraducătoare a antologiei Poeme alese, de Anne Sexton (2019), şi a antologiei bilingve Portrete de frontieră (2017).
E pasionată de birdwatching.
Trăiește în Târgoviște împreună cu familia: soțul, fiul, două pisici și un câine.

Absolventă a Facultăţii de Filologie, Universitatea din Bucureşti, promoţia 1982.
Profesor de limba română la Şcoala Gimnazială Nr. 25 din Braşov, gradul didactic întâi.

Principalele responsabilităţi:
– Metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov (1990 – 2014);
– Membru în Consiliul Consultativ al I.S.J. Braşov (2004-2015);
– Membru în grupul de lucru al CNCEIP;
– Formator – CCD, Braşov (cursul Dezvoltarea competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice, 2008-2009);
– Mentor – practica pedagogică a studenţilor de la Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania, Braşov (2002-2014);
– Membru în Comisia Centrală la etapa naţională a Olimpiadei de Limbă, Comunicare şi Literatură Română pentru elevii de gimnaziu (2000, 2001, 2002, 2003, 2011, 2013);
– Elaborare de subiecte pentru etapele pe localitate/ unele etape judeţene ale olimpiadei de limba română (2005-2015); 
– Elaborare de subiecte pentru admiterea la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania, Braşov (2004);

• Autor/ coautor pentru 18 auxiliare didactice

Cătălina Bălan (n. 1995, Chișinău) este absolventă a secției franceze a Facultății de Științe Politice, Universitatea din București (2017) și a unui Master de Diplomație în Economia Internațională, Academia de Studii Economice, București (2019). Între 2011 și 2014, PR junior al editurii Casa de Pariuri Literare. Debutează cu poezie la 13 ani, în Stare de Urgență, proiect publicistic nonconformist al unor oameni de artă de pe ambele maluri ale Prutului. Publică poezie, proză, critică și analiză politică în mai multe reviste (Observator Cultural, Contrafort, Revista la Plic etc.). Prezentă în antologii de poezie și proză din România, Republica Moldova, Franța, Belgia, Elveția. A participat la diverse festivaluri literare și tabere de creație, a citit la cele mai importante cenacluri din țară și a luat câteva premii pentru poezie

Luminița Rusu s-a născut în 1977 și locuiește la Cluj-Napoca. Debutează în 1995 cu poezie în revista Tribuna. În proză își face debutul în 2015, cu volumul O masă fără scaune (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca), urmat de un al doilea volum, Stația Parcul Central (Editura Școala Ardeleană, 2018). Publică proză scurtă în revistele Gazeta SF, Nautilus, Revista de Suspans, Steaua, Vatra, ș.a. Este secretară a Cenaclului UBB, coordonat de poetul Ion Mureșan. A contribuit cu povestiri în antologiile Trepte (Editura Colorama, 2017) și Noir de Cluj (Editura Tritonic, 2022). Din luna mai 2021 este membră a echipei de coordonare a Festivalului Internațional de Carte Transilvania, iar din 2023 se ocupă de organizarea clubului de carte „Lecturile Insomniacelor”.

ANDREI CRĂCIUN (născut în 1983, la Târgoviște) este poet, prozator, dramaturg și ziarist.
În ultimii cincisprezece ani, a fost cel mai premiat gazetar român de presă scrisă, fiind, printre altele, cel mai bun debutant, cel mai bun tânăr jurnalist de cultură, cel mai bun editorialist și cel mai bun reporter din România. Se numără printre părinții-fondatori ai site-lui recorder.ro.
A publicat două biografii romanțate (Cioran. Ultimul om liber și Povestea lui Ion Creangă), două romane (Prietenul visătorilor și al învinșilor și Nu mai suntem nemuritori), patru antologii de publicistică (Baricadele), două poeme-roman
(Aleea Zorilor și Și fericirea era obligatorie), trei volume de povestiri (Pălăria albastră și alte povestiri, Îndurabile și La Paris, nimic din toate astea nu contează), două plachete de versuri (Poezii pentru acea necunoscută și Toată poezia lumii) și o carte pe care chiar nu o poate încadra în niciun gen literar (Viața de apoi a poetului).
Are studii superioare în administrație publică, științe politice, istoria ideilor și a mentalităților, cultură și civilizație ebraică. A studiat la București, Madrid și Tel Aviv.
În prezent, este doctorand la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu o teză despre biografia politică a lui Panait Istrati.

Gelu Diaconu (n. 1962, București) a debutat publicistic în 2004, în revista Oglinda Literară, cu un grupaj de poeme. Debutul în volum s-a produs doi ani mai târziu, cu povestirea Fabian (Editura Marineasa, 2006). În 2008 a urmat volumul de versuri Antipoeme (Editura Vinea), nominalizat la Premiul „Mihai Eminescu” pentru debut în poezie. Al doilea volum de poeme, Resurse interioare, a apărut în 2012 la Editura Marineasa. În 2013, Casa de Pariuri Literare i-a publicat volumul blues, iar în 2016, Editura Vinea a lansat, la Bookfest, Resurse umane. În prezent administrează site-ul cultural www.omiedesemne.ro.