„Altă ţară este în primul rând critica lui Baldwin la adresa societăţii americane a vremii; este romanul unui expatriat (de culoare, gay, înainte de a deveni un scriitor stindard al mişcărilor sociale ale vremii), început la New York, pe când Baldwin avea 24 de ani, continuat în Franţa, unde şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii, şi finalizat în încă o altă ţară, la Istanbul. Povestea începe cu sinuciderea unui jazzman de culoare, traumatizat de ura lumii faţă de el şi de a lui faţă de ceilalţi şi de el însuşi, în urma căreia prietenii lui încearcă să proceseze ce s-a întâmplat şi să îşi continue vieţile. Personajele ajung să formeze patru cupluri, inclusiv un cuplu gay şi unul interrasial, dar până la sfârşitul cărţii niciunul nu rămâne neafectat. În acelaşi timp, jazzul, Bronxul, Greenwich Village, începuturile mişcării hippie sunt personaje discrete în romanul lui Baldwin, care pune în scenă complexitatea intersecţiilor dintre gen, sexualitate, rasă şi clasă socială, mult înainte ca asta să fie o temă importantă a activismului politic, rămânând în acelaşi timp artă, prin francheţea cu care explorează internalizarea dispreţului şi a prejudecăţilor.”

Ștefan Iancu

„Altă ţară este în primul rând critica lui Baldwin la adresa societăţii americane a vremii; este romanul unui expatriat (de culoare, gay, înainte de a deveni un scriitor stindard al mişcărilor sociale ale vremii), început la New York, pe când Baldwin avea 24 de ani, continuat în Franţa, unde şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii, şi finalizat în încă o altă ţară, la Istanbul. Povestea începe cu sinuciderea unui jazzman de culoare, traumatizat de ura lumii faţă de el şi de a lui faţă de ceilalţi şi de el însuşi, în urma căreia prietenii lui încearcă să proceseze ce s-a întâmplat şi să îşi continue vieţile. Personajele ajung să formeze patru cupluri, inclusiv un cuplu gay şi unul interrasial, dar până la sfârşitul cărţii niciunul nu rămâne neafectat. În acelaşi timp, jazzul, Bronxul, Greenwich Village, începuturile mişcării hippie sunt personaje discrete în romanul lui Baldwin, care pune în scenă complexitatea intersecţiilor dintre gen, sexualitate, rasă şi clasă socială, mult înainte ca asta să fie o temă importantă a activismului politic, rămânând în acelaşi timp artă, prin francheţea cu care explorează internalizarea dispreţului şi a prejudecăţilor.”

Ștefan Iancu