Literatura mistery & thriller, cum e cunoscută în lumea anglo-saxonă (acoperind în același timp și o arie mai largă de subgenuri), a apărut în România sub forma romanului de mistere la doar două decenii după ce Europa a fost cucerită de Misterele Parisului, de Eugène Sue (Les mystères de Paris, 1842 – 1843) și de Misterele Londrei, de Paul Féval (Les Mystères de Londres, 1844). Probabil influențate de acestea, știută fiind educația francofonă a tinerilor români, în 1862 au apărut două romane: Misterele din București, de I. M. Bujoreanu (1862, două volume) și Misterele Bucureștilor, de George Baronzi (1862 – 1864, trei volume).

Antologia de față surprinde literatura polițistă românească la anul 2018, într-o evoluție dătătoare de speranțe, într-un moment în care tot mai mulți autori își încearcă forțele pe acest teritoriu foarte apreciat de cititorii din toată lumea.

Michael Haulică

Literatura mistery & thriller, cum e cunoscută în lumea anglo-saxonă (acoperind în același timp și o arie mai largă de subgenuri), a apărut în România sub forma romanului de mistere la doar două decenii după ce Europa a fost cucerită de Misterele Parisului, de Eugène Sue (Les mystères de Paris, 1842 – 1843) și de Misterele Londrei, de Paul Féval (Les Mystères de Londres, 1844). Probabil influențate de acestea, știută fiind educația francofonă a tinerilor români, în 1862 au apărut două romane: Misterele din București, de I. M. Bujoreanu (1862, două volume) și Misterele Bucureștilor, de George Baronzi (1862 – 1864, trei volume).

Antologia de față surprinde literatura polițistă românească la anul 2018, într-o evoluție dătătoare de speranțe, într-un moment în care tot mai mulți autori își încearcă forțele pe acest teritoriu foarte apreciat de cititorii din toată lumea.

Michael Haulică