Apariția cele două volume din Basmele românilor reprezintă un adevărat eveniment, remarcabil prin importanța deosebită a reeditării edițiilor princeps apărute în 1984, respectiv 1987, la Editura Ion Creangă, pe care le restituim publicului tânăr de azi, dar și publicului mai în vârstă, nostalgic după cărțile copilăriei lor. Volumele sunt ilustrate de Done Stan, unul dintre cei mai mari graficieni români. O pagină ilustrată de Done Stan nu mai este o simplă pagină de hârtie, ci devine un spațiu imaginar unde se pot întâmpla lucruri extraordinare!

Volumele cuprind cele mai cunoscute basme ale clasicilor literaturii române, printre care se numără Mihai Eminescu, Petre Ispirescu, Ioan Slavici, Ion Creangă, Nicolae Filimon, Ioan-Pop Reteganul etc. Parte dintre acești scriitori au crescut în climatul poveștilor din propriile lor familii și, mai târziu, ei înșiși au devenit culegători și autori ai unor prețioase volume de povești. Alții, ca Mihai Eminescu, de exemplu, au fost cunoscători și iubitori ai creației populare, au prelucrat basmul popular, îmbinând spiritul creației populare cu cel al creației culte, dându-i o formă nouă, proprie personalității lor.

Basmele au fost selectate de etnologul Sabina Cornelia Stroescu și oferă cititorului posibilitatea de a cunoaște modul de realizare artistică al poporului român și, totodată, preocuparea scriitorilor noștri de a pune în valoare creația populară în opera lor.

Conținutul educativ și forma artistică cea mai realizată, larga înțelegere spre frumos și spre bine, ca mod de a trăi, permanenta aspirație a omului spre puritate și dreptate, cinstea, omenia, demnitatea, calități dominante ale personajelor basmului românesc, incită și astăzi cititorului interesul pentru o atare lectură.

Componența basmelor pe care o au cele două volume este următoarea:

Basmele românilor. Volumul I (cu ilustrații de Done Stan) – ediție cartonată: Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte (Petre Ispirescu), Făt-Frumos din lacrimă (Mihai Eminescu), Povestea lui Harap-Alb (Ion Creangă), Roman Năzdrăvan (Nicolae Filimon), Feciorul de împărat cel cu noroc la vânat (Alexandru Odobescu), Zîna Zorilor (Ioan Slavici).

Basmele românilor. Volumul II (cu ilustrații de Done Stan) – ediție cartonată: Făt-Frumos cu părul de aur (Petre Ispirescu), Crîncu, vînătorul codrului (Ioan Pop-Reteganul), Fata unchiașului (Dumitru Stăncescu), Vizor, craiul șerpilor (Ioan Pop-Reteganul), Frumoasa-Pământului (Pericle Papahagi), Împăratul Alb și Împăratul Roșu (Al. Leca Morariu), Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă (Ioan Pop-Reteganul), Pipăruș Petru și Florea Înflorit (Ioan Pop-Reteganul), Voinicul Florilor (I. Gr. Sbiera), Pasărea cu pana de aur (G. Catană), Doi Feți-Logofeți cu părul de aur (I. Gr. Sbiera), Făt-Frumos zălogit (Ioan Pop-Reteganul).

Apariția cele două volume din Basmele românilor reprezintă un adevărat eveniment, remarcabil prin importanța deosebită a reeditării edițiilor princeps apărute în 1984, respectiv 1987, la Editura Ion Creangă, pe care le restituim publicului tânăr de azi, dar și publicului mai în vârstă, nostalgic după cărțile copilăriei lor. Volumele sunt ilustrate de Done Stan, unul dintre cei mai mari graficieni români. O pagină ilustrată de Done Stan nu mai este o simplă pagină de hârtie, ci devine un spațiu imaginar unde se pot întâmpla lucruri extraordinare!

Volumele cuprind cele mai cunoscute basme ale clasicilor literaturii române, printre care se numără Mihai Eminescu, Petre Ispirescu, Ioan Slavici, Ion Creangă, Nicolae Filimon, Ioan-Pop Reteganul etc. Parte dintre acești scriitori au crescut în climatul poveștilor din propriile lor familii și, mai târziu, ei înșiși au devenit culegători și autori ai unor prețioase volume de povești. Alții, ca Mihai Eminescu, de exemplu, au fost cunoscători și iubitori ai creației populare, au prelucrat basmul popular, îmbinând spiritul creației populare cu cel al creației culte, dându-i o formă nouă, proprie personalității lor.

Basmele au fost selectate de etnologul Sabina Cornelia Stroescu și oferă cititorului posibilitatea de a cunoaște modul de realizare artistică al poporului român și, totodată, preocuparea scriitorilor noștri de a pune în valoare creația populară în opera lor.

Conținutul educativ și forma artistică cea mai realizată, larga înțelegere spre frumos și spre bine, ca mod de a trăi, permanenta aspirație a omului spre puritate și dreptate, cinstea, omenia, demnitatea, calități dominante ale personajelor basmului românesc, incită și astăzi cititorului interesul pentru o atare lectură.

Componența basmelor pe care o au cele două volume este următoarea:

Basmele românilor. Volumul I (cu ilustrații de Done Stan) – ediție cartonată: Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte (Petre Ispirescu), Făt-Frumos din lacrimă (Mihai Eminescu), Povestea lui Harap-Alb (Ion Creangă), Roman Năzdrăvan (Nicolae Filimon), Feciorul de împărat cel cu noroc la vânat (Alexandru Odobescu), Zîna Zorilor (Ioan Slavici).

Basmele românilor. Volumul II (cu ilustrații de Done Stan) – ediție cartonată: Făt-Frumos cu părul de aur (Petre Ispirescu), Crîncu, vînătorul codrului (Ioan Pop-Reteganul), Fata unchiașului (Dumitru Stăncescu), Vizor, craiul șerpilor (Ioan Pop-Reteganul), Frumoasa-Pământului (Pericle Papahagi), Împăratul Alb și Împăratul Roșu (Al. Leca Morariu), Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă (Ioan Pop-Reteganul), Pipăruș Petru și Florea Înflorit (Ioan Pop-Reteganul), Voinicul Florilor (I. Gr. Sbiera), Pasărea cu pana de aur (G. Catană), Doi Feți-Logofeți cu părul de aur (I. Gr. Sbiera), Făt-Frumos zălogit (Ioan Pop-Reteganul).