Filosof englez.
S-a nascut in 1911 in Lancaster si a urmat cursurile universitatii Oxford, unde a devenit profesor in 1952.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a lucrat in folosul Serviciului Secret Britanic.
Desi a fost admirat si apreciat ca profesor de filosofie, a publicat putin in timpul vietii. Studentii au fost cei care i-au adunat lucrarile si cursurile in carti publicate postum, precum “Philosophical Papers” (1961) si “Sense and Sensibilia” (1962).
In lucrarea “A Plea for Excuses” (1956), Austin ilustreaza metoda sa de abordare a problemelor filosofice, pornind de la analiza subtilitatilor limbajului comun. Lucrarea sa majora, “How to Do Things with Words” (1961), prezinta conceptia sa despre limbaj. Comunicarea lingvistica este conceputa ca un act complex (“speech act”), in care apar trei aspecte ale limbajului: locutionar, ilocutionar si perlocutionar.
Austin se diferentiaza prin conceptia sa despre limbaj de curentul filosofilor de la Cambridge (mai ales, de orientarea lui Bertrand Russell). Acestia abordau limbajul pornind de la logica si erau obsedati de visul unei limbi ideale. Prin comparatie, meritul lui Austin este tocmai analiza limbajului curent.
Moartea prematura a lui Austin, survenita in 1960, reprezinta o mare pierdere pentru filosofia limbajului.

Filosof englez.
S-a nascut in 1911 in Lancaster si a urmat cursurile universitatii Oxford, unde a devenit profesor in 1952.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a lucrat in folosul Serviciului Secret Britanic.
Desi a fost admirat si apreciat ca profesor de filosofie, a publicat putin in timpul vietii. Studentii au fost cei care i-au adunat lucrarile si cursurile in carti publicate postum, precum “Philosophical Papers” (1961) si “Sense and Sensibilia” (1962).
In lucrarea “A Plea for Excuses” (1956), Austin ilustreaza metoda sa de abordare a problemelor filosofice, pornind de la analiza subtilitatilor limbajului comun. Lucrarea sa majora, “How to Do Things with Words” (1961), prezinta conceptia sa despre limbaj. Comunicarea lingvistica este conceputa ca un act complex (“speech act”), in care apar trei aspecte ale limbajului: locutionar, ilocutionar si perlocutionar.
Austin se diferentiaza prin conceptia sa despre limbaj de curentul filosofilor de la Cambridge (mai ales, de orientarea lui Bertrand Russell). Acestia abordau limbajul pornind de la logica si erau obsedati de visul unei limbi ideale. Prin comparatie, meritul lui Austin este tocmai analiza limbajului curent.
Moartea prematura a lui Austin, survenita in 1960, reprezinta o mare pierdere pentru filosofia limbajului.