FILOSOFIA FORMELOR SIMBOLICE. VOLUMUL I. LIMBAJUL – Editura Paralela 45 Editura Paralela 45

CASSIRER Ernst

FILOSOFIA FORMELOR SIMBOLICE. VOLUMUL I. LIMBAJUL

✓

INDISPONIBIL

−

~~35.⁰⁰ ^lei~~ 17.⁵⁰ ^lei

Wishlist

Autor:

CASSIRER Ernst

Domeniu:

Nonficțiune

Colecție:

BIBLIOTECA DE FILOSOFIE

An apariție:

2017

Nr. pagini:

318

Format:

14×20

ISBN:

978-973-47-0394-4; 978-973-47-0395-1

Nr. volume: 2

Distribuie pe Facebook

Distribuie pe Twitter

Distribuie pe Pinterest

Distribuie pe Email

Descriere

Despre autori

Recenzii (0)

CASSIRER Ernst

Filosof si istoric al filosofiei.
S-a nascut la 28 iulie la Breslau (astazi Wraclaw, Polonia).
In 1892 a inceput sa studieze Dreptul la Universitatea din Berlin, insa a abandonat in favoarea literaturii germane si a filosofiei. A studiat la mai multe universitati: Berlin, Leipzig, Heidelberg, Marburg. A facut parte din celebra scoala Marburgheza Neokantiana (intemeiata de Hermann Cohen), alaturi de Paul Nartop, Nicolai Hartmann si Martin Heidegger. In 1899 a devenit doctor in filosofie la Universitatea din Marburg obtinatorul calificativului summa cum laude. In 1929 a fost numit rector al Universitatii din Hamburg, functie pe care a ocupat-o timp de un an. Dupa prabusirea Republicii de la Weimar si ascensiunea la putere a lui Hitler, in 1933, Ernst Cassirer paraseste Germania. Intre 1933 si 1935 a fost visiting professor la Oxford. A mai fost profesor la Yale University si apoi la Columbia University.
A debutat in 1902 cu lucrarea Leibniz? System in seinen wissenschaftlichen Grundlagen (la origine, teza sa de doctorat).
A mai publicat volumele: Das Erkenntnisproblem in der Philosophie und Wissenschaft der neueren Zeit (vol. I, 1906, vol. II, 1908); Substanzbegriff und Funktionsbegriff. Untersuchungen uber die Grundfragen der Erkenntniskritik (1910); Freiheit und Form. Studien zur deutschen Geistesgeschichte (1916); Idee und Gestalt. Goethe, Schiller, H?lderlin, Kleist. F?nf Aufs?tze (1921); Zur Einsteinschen Relativit?tstheorie (1921); Die philosophie der symbolischen Formen (vol. I, Die Sprache, 1923; vol. II, Das mythische Denken. Ein Beitrag zum Problem der Gutternamen, 1925; vol. III, Ph?nomenologie der Erkenntnis, 1929); Individuum und Kosmos in der Philosophie der Renaissance (1927); Die Philosophie der Aufkl?rung (Filosofia Luminilor, 1932, trad. rom. de Adriana Pop, Editura Paralela 45, 2003); Determinismus und Indeterminismus in der modernen Physik (1937); Descartes (1939); Zur Logik der Kulturwissenschaften (1942); An Essay on Men. An Introduction to a Philosophy of Human Culture (1944); Von Mythus des Staates (postum, 1949).
In 1914 i se acorda medalia de aur a Fundatiei Kuno Ficher, reprezentata de Academia de Stiinte din Heidelberg.
A murit la 13 aprilie 1945 la New York.

Filosof german neokantian, Ernst Cassier (1874-1945) a pornit in realizarea principalei sale opere, Philosophie der symbolischen Formen/Filosofia formelor simbolice, de la o serie de principii kantiene in vederea elaborarii unei teorii a culturii prin care afirma ca limba, miturile, religia, arta, stiinta sunt toate forme simbolice, care nu mai trebuie intelese pornind de la vreo lege universalaï¿½ a naturii umane sau prin raportare la vreo instanta exterioara lor. In acest prim volum, limbajul este, asadar, analizat ca atare, in specificitatea naturii si a legitatii sale proprii.
Am proiectat aceasta opera in momentul cercetarilor intreprinse si sintetizate in cartea mea Substanzbegriff und Funktionsbegriff (Berlin, 1910) [Conceptul de substanta si conceptul de functie]. In efortul de a face eficient rezultatul acestor cercetari, raportate in mod esential la structura gandirii matematice si natural-stiintifice, pentru abordarea problemelor spiritual-stiintifice, mi se contura tot mai clar faptul ca teoria generala a cunoasterii, in conceptia si delimitarea sa traditionala, nu este suficienta pentru o fundamentare metodica a stiintelor spiritului.
Mi se parea ca teoriei despre constructia natural-stiintifica a conceptului si judecatii, prin care obiectulï¿½ naturii este determinat in caracteristicile sale constitutive, prin care obiectul cunoasterii este conceput in conditionalitatea sa prin functia cunoasterii, ar trebui sa i se alature o determinare analoga pentru domeniul subiectivitatii pure. Prima parte se limiteaza la o analiza a formei lingvistice; al doilea volum contine proiectul unei fenomenologii a gandirii mitice si religioase, in timp ce in al treilea si ultimul, va fi expusa teoria propriu-zisa a cunoasterii, adica morfologia formelor gandirii stiintifice.ï¿½
Ernst CASSIRER