În urma revenirii la Țara Românească a orașelor dunărene foste raiale (Brăila, Giurgiu, Turnu Măgurele) în baza tratatului de pace de la Adrianopole (1829) și a liberalizării aferente a comerțului pe Dunăre, activitatea economică legată de marele fluviu a cunoscut o dezvoltare explozivă. În cadrul acesteia, un rol însemnat l-au jucat numeroșii întreprinzători greci sosiți la gurile Dunării după prăbușirea regimului fanariot. În linia evergetismului elenic, ei nu s-au arătat însă interesați doar de afaceri, ci și de susținerea culturii atât în țara lor de origine, cât și în patria adoptivă, față de care au manifestat adesea un atașament exemplar.
Această tradiție, pierdută în perioada comunistă, a renăscut în anii 1990. Printre proiectele de mare succes ale unor întreprinzători greci care activează în România s-a evidențiat cel al grupului de companii SofMedica, devenit unul dintre cele mai mari din Europa în domeniul asistenței nefrologice. Fondatoarea acestuia Ekaterini Sofianou și medicul Dimitrie Capșa, șeful serviciilor știintifice ale grupului de companii, nu s-au mulțumit să se bucure ei însiși și familiile lor de reușita în afaceri, ci au știut, asemenea evergeților de odinioară, să le ofere semenilor o parte din roadele muncii lor, susținând numeroase proiecte umanitare ori culturale (renovarea unor muzee bucureștene, organizarea de expoziții de artă și de concerte, tipărirea de carte științifică și literară etc.).
Lucrarea de față urmărește pasionantul destin al celor două familii, purtându-l pe cititor prin spațiile prin care s-au perindat membrii acestora în întreg veacul XX (Smirna europenizantă de la sfârșitul perioadei otomane, localitățile aromânești din Epir, Cairo, capitala culturală a lumii islamice, trecând de la cosmopolitismul protectoratului britanic la socialismul arab al lui Nasser, Grecia anilor șaizeci-optzeci, Libia lui Muammar Gaddafi, România dictaturii ceaușiste, dar și a tranzitiei). De-a lungul acestui itinerar, mărturiile privitoare la avatarurile vieții de familie sunt însoțite de o retrospectivă politico-economică menită să permită înțelegerea destinului protagoniștilor proiectat pe fundalul epocii.

În urma revenirii la Țara Românească a orașelor dunărene foste raiale (Brăila, Giurgiu, Turnu Măgurele) în baza tratatului de pace de la Adrianopole (1829) și a liberalizării aferente a comerțului pe Dunăre, activitatea economică legată de marele fluviu a cunoscut o dezvoltare explozivă. În cadrul acesteia, un rol însemnat l-au jucat numeroșii întreprinzători greci sosiți la gurile Dunării după prăbușirea regimului fanariot. În linia evergetismului elenic, ei nu s-au arătat însă interesați doar de afaceri, ci și de susținerea culturii atât în țara lor de origine, cât și în patria adoptivă, față de care au manifestat adesea un atașament exemplar.
Această tradiție, pierdută în perioada comunistă, a renăscut în anii 1990. Printre proiectele de mare succes ale unor întreprinzători greci care activează în România s-a evidențiat cel al grupului de companii SofMedica, devenit unul dintre cele mai mari din Europa în domeniul asistenței nefrologice. Fondatoarea acestuia Ekaterini Sofianou și medicul Dimitrie Capșa, șeful serviciilor știintifice ale grupului de companii, nu s-au mulțumit să se bucure ei însiși și familiile lor de reușita în afaceri, ci au știut, asemenea evergeților de odinioară, să le ofere semenilor o parte din roadele muncii lor, susținând numeroase proiecte umanitare ori culturale (renovarea unor muzee bucureștene, organizarea de expoziții de artă și de concerte, tipărirea de carte științifică și literară etc.).
Lucrarea de față urmărește pasionantul destin al celor două familii, purtându-l pe cititor prin spațiile prin care s-au perindat membrii acestora în întreg veacul XX (Smirna europenizantă de la sfârșitul perioadei otomane, localitățile aromânești din Epir, Cairo, capitala culturală a lumii islamice, trecând de la cosmopolitismul protectoratului britanic la socialismul arab al lui Nasser, Grecia anilor șaizeci-optzeci, Libia lui Muammar Gaddafi, România dictaturii ceaușiste, dar și a tranzitiei). De-a lungul acestui itinerar, mărturiile privitoare la avatarurile vieții de familie sunt însoțite de o retrospectivă politico-economică menită să permită înțelegerea destinului protagoniștilor proiectat pe fundalul epocii.