Allan R. Folsom s-a născut pe 9 decembrie 1941, în Boston, Statele Unite. A lucrat ca reporter, redactor, scriitor şi producător, a scris scenarii pentru seriale şi filme de televiziune. Locuieşte în Santa Barbara, California, împreună cu familia sa.
Este unul dintre cei mai bine vanduţi autori de romane contemporane, în care suspansul se combină cu fineţea analizei şi cu îndrăzneala temelor propuse. În Legământul Machiavelli, fostul detectiv John Barron alias Nicholas Marten anchetează pe cont propriu moartea primei sale iubite, petrecută în circumstanţe suspecte. Astfel ajunge să ia urma unui personaj sinistru ale cărui scopuri se dovedesc a fi extrem de ambiţioase şi mult mai înfricoşătoare decât s-ar fi putut bănui.
În acelaşi timp, preşedintele american este pus în faţa unei alegeri capitale de către cei mai apropiaţi consilieri ai săi, adepţi ai unei politici de forţă atât faţă de statele europene, care se opun intervenţiei armate americane în regiunile fierbinţi ale planetei, cât şi faţă de statele musulmane care sponsorizează organizaţii teroriste.
Cei doi protagonişti luptă, de fapt, împotriva aceluiaşi duşman, care se foloseşte de orice mijloc pentru a-şi atinge scopurile machiavelice.

Allan R. Folsom s-a născut pe 9 decembrie 1941, în Boston, Statele Unite. A lucrat ca reporter, redactor, scriitor şi producător, a scris scenarii pentru seriale şi filme de televiziune. Locuieşte în Santa Barbara, California, împreună cu familia sa.
Este unul dintre cei mai bine vanduţi autori de romane contemporane, în care suspansul se combină cu fineţea analizei şi cu îndrăzneala temelor propuse. În Legământul Machiavelli, fostul detectiv John Barron alias Nicholas Marten anchetează pe cont propriu moartea primei sale iubite, petrecută în circumstanţe suspecte. Astfel ajunge să ia urma unui personaj sinistru ale cărui scopuri se dovedesc a fi extrem de ambiţioase şi mult mai înfricoşătoare decât s-ar fi putut bănui.
În acelaşi timp, preşedintele american este pus în faţa unei alegeri capitale de către cei mai apropiaţi consilieri ai săi, adepţi ai unei politici de forţă atât faţă de statele europene, care se opun intervenţiei armate americane în regiunile fierbinţi ale planetei, cât şi faţă de statele musulmane care sponsorizează organizaţii teroriste.
Cei doi protagonişti luptă, de fapt, împotriva aceluiaşi duşman, care se foloseşte de orice mijloc pentru a-şi atinge scopurile machiavelice.