Punctele forte ale manualului

Plecând de la experiențele diferite ale autorilor, proiectul de Manual de Educație socială pentru clasa a VII-a de la Editura Paralela 45 propune un parcurs interdisciplinar, transdisciplinar și crossdisciplinar. De asemenea, este valorificată experiența autorilor în Ariile curriculare Om și societate, respectiv Consiliere și orientare, lecțiile folosind concepte specifice științelor umaniste: Istorie, Sociologie, Politologie, Filosofie.

Proiectul de manual îmbină trei tipuri de experiențe consolidate în zeci de ani de activitate didactică: a profesorului de istorie, care a predat Educație socială, dar și Istorie, atât la gimnaziu, cât și la liceu (Istoria), a profesorului de socio-umane, care de asemenea a predat Educație socială, dar are și ore la clasele de liceu, și a consilierului școlar, care, pe lângă orele de psihologie predate la clasele de liceu, face și consiliere școlară, interacționând zilnic cu elevii.

Ce puncte tari recomandă acest manual?

• Existența pe tot parcursul manualului a aplicațiilor interdisciplinare, care valorifică și completează experiența dobândită de elevi la alte discipline de studiu.
• Structura fiecărei lecții, care pornește de la provocări sau întrebări formulate în legătură cu subiectul lecției, apoi cu clarificări conceptuale și explicații, urmate de aplicații simple sau mai complexe, care pot fi abordate individual, frontal sau pentru lucrul în echipe.
• Este un instrument de lucru excelent pentru elevi, deoarece găsesc aici scheme, exemple, ilustrări, lecturi, ceea ce le permite înțelegerea și aprofundarea cunoștințelor și dezvoltarea competențelor.
• Conține numeroase aplicații care pot fi utilizate și în cadrul altor ore de curs, precum Consiliere și orientare, Limbă și comunicare, Istorie etc., care determină profesorul la o abordare integrată și interdisciplinară a lecțiilor.
• Conținuturile manualului sunt bine documentate și aplicațiile practice/activitățile propuse au niveluri diferite de complexitate, care pot fi adaptate de către profesor la specificul intelectual, psihosocial, cognitiv și afectiv al elevilor.
• Organizarea unităților de învățare este realizată în mod logic-intuitiv, prin mobilizarea cunoștințelor elevului pentru formarea unor noi competențe sau consolidarea celor deja existente.
• Interconectivitatea dintre programa școlară, conținuturi, situațiile concrete, realitățile și experiențele personale din viața socială.
• Dozarea sarcinilor de lucru de la simplu la complex, cu posibilitatea adaptării lor la situațiile specifice din cadrul clasei.
• Verificarea și evaluarea constantă a progresului școlar și a achiziției competențelor vizate prin folosirea unor secvențe de tipul „Știu”, „Aplic”, „Exersez”, „Argumentez” și a unor modele de fișe de evaluare, autoevaluare și interevaluare.